Eu nu-mi doresc precum poetul
Zăpezile de altădată,
Ci doar să retrăiesc momentul
Când înc-aveam bunici și tată.
De când s-au stins cercul mă strânge
Şi-n gându-mi tainic năzuiesc
Cerul înalt să-l pot străpunge
Şi să le strig cât îi iubesc!
În vis mi-apar de parc-ar şti
Că zi de zi mă gândesc la ei…
Cât de puţin înseamn-a fi
Când piere şi-ultimul scântei!
În poze nu pot să privesc,
La cimitir eu nu mă duc;
Funeste poezii citesc
Ce-mi spală rana din trecut.
by Alina Andreea Cătărău
