La geamul sufletului tău Se-ngrămădesc părerile de rău. Le uiţi un timp, dar ele se adună Şi se şoptesc alături împreună. Voiai să uiţi de tot, să uiţi de toate, Şi, încercând, văzuşi că nu se poate. Să fie leac? Să ţi-l aducă cine? Că morţile, şi ele, se-ngrămădesc în tine. Şi lacrima-i amară, O […]
De ce toamna-mi vine să scriu Doar versuri triste și-ntunecate? De parcă-n sufletu-mi străveziu Melancolia mi se zbate. Din ceruri, Tatiana cântă, Iar picături armonioase Șoptesc despre iubirea-i frântă Prin versuri cât mai dureroase. Când plouă, timpul se oprește, De parcă lumea ar jeli, Iar orice gând ce sălășluiește În minte, pe coală se va […]
Își savura viața. Îi plăcea cu ardoare să nască, să muncească la câmp, să mănânce, să bea și să doarmă, să măture, să deretice prin casă și să audă cum o laudă femeile din sat pentru istețimea ei la muncă și cusut; chiar și sfada cu omul ei îi cădea bine, căci le întețea pasiunea […]
“Îmi doresc ca romanul acesta să fie privit mai degrabă ca o carte cu o notă optimistă, și nu ca una încărcată de pesimism, și să fie citit mai degrabă ca o poveste de iubire decât o poveste tristă. De aceea, vreau ca vorbele acestea într-o bună zi, folosite adesea în text și care conțin […]
O, rămâi, rămâi cu bine Deși-n sufletu-mi te port, N-avuși sânge tu în vine Și născut ai fost tu mort. Da, amor fără de nume Ce în veci am tăinuit, Umbră-ai fost în astă lume Și o umbră ai pierit. Ce m-apuci de gât, iubită, De ce plângi și de ce tremuri? În cenușa părăsită […]
Iubeşti – când ulciorul de-aramă se umple pe rând, de la sine aproape, de flori şi de toamnă, de foc, de-anotimpul din vine. Iubeşti – când suavă icoana ce-ţi faci în durere prin veac o ţii înrămată ca-n rana străvechiului verde copac. Iubeşti – când sub timpuri prin sumbre vâltori, unde nu ajung sorii, te-avânţi […]
Cheia ce mi-ai dat aseară – Cheia de la poarta verde – Am pierdut-o chiar aseară!… Dar ce cheie nu se pierde? Cheia ce mi-ai dat aseară Mi-a căzut din turn, Pe scară, Şi căzând, mi-a stins lumina. Cheia ce-am pierdut aseară Am cătat-o; Dar pe scară Era noapte ca şi-afară – Noapte ca sub […]
Primăvară… O pictură parfumată cu vibrări de violet. În vitrine, versuri de un nou poet, În oraș, suspină un vals de fanfară. O lungă primăvară de visuri și păreri… O lungă deșteptare zvonește împrejur, E clar și numai soare. La geamul unei fabrici o pală lucrătoare Aruncă o privire în zarea de azur. O nouă […]
Între nouri și-ntre mare Zboară paseri călătoare Cum nu pot și eu să zbor Să mă iau pe urma lor! Și departe de la maluri Trec corăbii peste valuri, Trec cu pânze lucitoare Și se pierd în depărtare. Cum nu am aripi să zbor, Să mă iau pe urma lor! Că m-aș duce, tot m-aș […]
Mult iscusita vremii slovă Nu spune clipa milostivă Ce ne-a-nfrăţit pe veci necazul Şi veselia deopotrivă… Mărită fie dimineaţa Ce-a săvârşit a noastră nuntă, Bătrâne Olt! – cu buza arsă Îţi sărutăm unda căruntă. În cetăţuia ta de apă Dorm cântecele noastre toate Şi fierbe tăinuita jale A visurilor sfărâmate. Tu împleteşti în curcubeie Comoara […]