Prometeu înlănțuit (Προμηθεὺς Δεσμώτης) este considerată superioară tragediilor eschiliene anterioare, deoarece personajele sunt mai bine conturate, acțiunea este mai complexă, iar efectele scenice sunt de-a dreptul inovatoare pentru perioada în care a trăit tragedianul grec. În caz că nu știați, Eschil a conceput o trilogie în jurul lui Prometeu, însă doar piesa Prometeu înlănțuit s-a […]
Antigona (Ἀντιγόνη) este ultima piesă din seria tragediilor familiei lui Oedip sau prima piesă scrisă de Sofocle, din punct de vedere cronologic. Această tragedie a fost considerată un adevărat model dramatic de către Hegel, iar protagonista Antigona, „prin grandoarea pasiunii sale, domină atât întreaga acțiune, cât și restul personajelor” (p. 19). După războiul contra Tebei, […]
Deși intenția mea este să recenzez cele trei tragedii ale lui Sofocle despre Oedip și fiica sa, Antigona, în ordinea desfășurării intrigii, tragicul grec le-a scris în cu totul altă ordine: Antigona, Oedip rege și Oedip la Colona. Despre această ultimă piesă, din așa-zisa trilogie despre regele decăzut al Tebei, aș spune că are mai […]
Aristotel, în Poetica, dă drept model compozițional cunoscuta tragedie a lui Sofocle pentru răsturnările de situație și recunoașterile reușite, pentru felul în care Oedip se mulează pe tipologia personajului tragic, ale cărui acțiuni și erori determină decăderea sa, destrămarea familiei și trezesc catharsis-ul în spectatori. Oedip rege a fost o tragedie apreciată de învățații vremii, […]
Poetica (Περὶ ποιητικῆς) face parte din categoria operelor aristotelice care se adresează în principal celor care studiază literatură și teatru. Se presupune că această lucrare ar fi fost scrisă în jurul anului 335 Î. Hr. și corespunde primilor ani ai învățământului atenian, dar și perioadei în care tragedia greacă nu mai era jucată, fiind înlocuită […]