Savoarea sublimei măreţii – 2

December 22, 2014

two steps

Aventura continuă

Bine v-am regăsit în partea a doua a acestui articol. Rămân valabile aceleaşi detalii introductive pe care le puteţi găsi în prima parte. Sper că sunteţi pregătiţi pentru o călătorie la fel de antrenantă pe meleagurile feeriei sonore.

~*~

Mai departe, de la grupul Two Steps from Hell în sine, recomand îndeosebi: Protectors of the Earth, Heart of Courage, My Freedom, Magnan Imus, Black Blade, Elementum, Norwegian Pirate, Invincible The “Three Steps Further” Suite.

Protectors of the Earth – este posibil ca acordurile acestei melodii să vă fie cunoscute. Am ales-o şi eu pentru începutul listei pentru că pur şi simplu este perfectă pentru incipitul oricărei aventuri de proporţii epice, cum poate foarte bine fi Stăpânul Inelelor şi altele asemănătoare, dar şi orice luptă între bine şi rău cu aură mitică. E perfectă pentru a da startul, dar şi pentru a evidenţia punctul culminant în poveste, acela când armatele încep să dea năvală şi fiecare tabără dă ce are mai bun – sau mai rău – din ea. Oricât de obosit ar fi, ascultătorul – sau privitorul – este deodată revigorat iar rezultatul nu poate fi decât de-a dreptul euforic.

Heart of Courage – încă o melodie perfectă pentru orice început, fiind asemănătoare celei anterioare ca idee, dar uşor diferită ca ton. Aici puterile se adună gradual, cu ajutorul unui cor bine plasat, pentru ca la final să întâlnim aceeaşi explozie de forţe viguroase şi sentimente luminoase… dar care pregătesc şi altceva. Aceste două melodii de început mă duc mereu cu gândul la zbor şi la văzduh. Sau la o mulţime care se adună entuziasmată să vadă ceva măreţ împlinindu-se. Un miracol… în sunete.

My Freedom – trecem spre melodii de factură uşor diferită faţă de cele anterioare. Dacă acelea erau potrivite pentru a crea un cadru general, de proporţii impresionante, My Freedom este mai curând axată pe individual atât prin concreteţea unor instrumente (de pildă cele electrice), dar şi prin vocea singulară care apare pe lângă cor. Încă un titlu care se potriveşte de minune cu acordurile asociate, această melodie nu numai că sugerează descătuşarea emoţională, păşirea dincolo de lumea grijilor materiale, dar evidenţiază valoarea şi prospeţimea adevăratei libertăţi – cea prin bine, adevăr, frumos. Ascultând acest cântec, gândurile pur şi simplu fac echivalentul păşirii desculţ prin rouă – este un sentiment revigorant şi redă speranţa. Pe aceste tonuri mi-am imaginat mereu o creatură fabuolasă, o forţă a naturii ieşind din mediul ei însoţită de fluturi şi pământ deopotrivă (gingăşia şi sălbăticia), venind spre a ajuta celor mai mici dar care au respectat-o mereu – şi acum îşi primesc miraculoasa răsplată.

Magnan Imus – dacă anterior accentul cădea evident pe feminin (prin voce, dar şi prin elementele libertate, natură, prospeţime, descătuşare, sublim), această melodie evidenţiază cumva geniul masculin în ciuda corului în mare parte tot feminin. Magnan Imus, “suflet mare”, pune accentul tot pe măreţie şi libertate sau înălţare, dar în aspectele ei virile, puternice, cuceritoare. Este ca şi cum stăpânul revine glorios pe meleagurile lui şi cei loiali se vor bucura… iar inamicii ştiu că vor fi ruşinaţi. Melodia nu se încheie cu un final precis ci rămâne tensionată, în acord cu alura masculină, exprimând ceva urgent, oarecum ameninţător şi totuşi eroic, maiestuos.two-steps-from-hell

Black Blade – o melodie care se axează pe elementul întunecat, exprimând grandoarea înfricoşătoare şi intimidantă pe care o poate căpăta răul la prima sa apariţie din necunoscut. Corul şi intervenţiile altor voci din final fac o treabă minunată în a accentua primejdia iminentă.

Elementum – un cântec care surprinde agitaţia, andrenalina şi parţial confuzia din interiorul unei lupte, cu bine punctate acorduri electrice şi voci care exprimă şi spaima, dar şi nevoia urgentă de nişte fapte de vitejie. Tensiunea se adună treptat spre ultima parte a câtecului, dar nu chiar la final, acesta fiind ceva mai puţin intens decât momentul anterior, când corul şi-a încheiat deja cele mai puternice momente.

Norwegian Pirate – o melodie care exprimă vigoarea unei lupte sau întreceri. Câteva dintre acorduri/instrumente seamănă cu soundtrack-ul Piraţilor din Caraibe, iar prin unele tonuri, ca şi prin titlu, trimite la imagini cu ape şi corăbii şi la fluiditatea şi energia scenelor de acest fel. Dacă avem ape, piraţi şi zone norvegiene… să nu uităm să amintim de… vikingi!

Invincible, The “Three Steps Further” Suite – pentru încheiere vă propun această piesă compozită, în varianta ei cam de 13 minute. Poate fi la fel de bine împărţită în mai multe cântece dar combinarea lor în această formă nu este întâmplătoare. Făcând apel la răbdarea, curiozitatea şi pasiunea auditoriului pentru poveşti măreţe şi sublimă grandoare, Invincible vă invită să savuraţi sfârşitul epic al unei poveşti ce pare să fie spusă până acum prin toate aceste melodii. Prima parte începe în forţă cu sunetele chitarei electrice care reia povestea de unde am lăsat-o anterior: lupta decisivă dintre rău şi aliaţii variaţi ai binelui. Partea de mijloc este cea care face apel la bunăvoinţa celui e o urmăeşte ce trebuie să umple spaţiul liber cu sentimentele şi imaginile pe care i le sugerează cântecul: nesiguranţă, nădejde, pregătire, efort, dragoste, dificultăţi, decizii. După ce toate aceste probleme sunt puse la locul lor, nu rămâne decât deznodământul poveştii: corul îşi reia datoria în forţă. Minutul nouă mai permite un moment final de respiro print-un superb cor masculin cu aură sacră. Contrastul dintre forţa directă a melodiei de până acum şi sublimul dezarmant al vocilor din prezent este de-a dreptul surprinzător şi totodată zdrobitor. Adevărate clipe de graţie şi înălţare. Apoi o voce feminină redă speranţa şi curaj eroului. Cu această lumină dând putere, ultima parte a cântecului documentează înfruntarea finală a forţelor, ultimele strădanii ale răului şi, în fine, zgomotoasă lui cădere. Pentru sărbătorirea victoriei puteţi alege unul dintre cântecele anterioare sau altul care vă place.

 ~*~

În urma acestui parcurs antrenant, cred că pot afirma fără să exagerez că sunt nişte piese geniale. Potenţialul lor epic şi cinematografic este nemăsurat, poate fi uşor reperat de cei a căror imaginaţie este deosebit de plastică şi deja a fost pus în practică de mulţi fani care, de pildă pe YouTube, au adaptat aceste melodii pentru a crea mici prezentări foto, reclame sau a face un tribut filmelor şi chiar jocurilor favorite a căror poveste se ridică la nivelul epic sugerat de melodii.

Pentru toate cântecele citate în articol este cu adevărat uimitor ce putere au de a aduce imagini vii în minte (nepornind totuşi de la nimic visual) şi de a transmite efectiv idei neconcepute în cuvinte ci direct în sunete şi sentimente pure. Astfel sfidează orice logică şi se adresează direct părţii creatoare a sufletului nostru, cel care poate recepta sublimul şi măreţia fără mijlocirea uneori insuficientă a cuvintelor. Nu e nevoie să fii deosebit de spiritual ca să sesizezi că pur şi simplu melodiile acestea au în jurul lor aura unei sublime măreţii care îţi aminteşte cât de mic eşti fără să te strivească, ci încurajându-te să creşti mare în sensul care trebuie. Dacă Maiorescu, explicând cum este cu emoţia impersonală suscitată de artă, şi tot restul criticilor care susţin acelaşi lucru despre purificarea lesiememoţiilor şi catharsis aveau măcar câtuşi de puţin dreptate despre puterea şi năzdrăvăniile artei, atunci probabil că la astfel de creaţii se refereau.

Pentru că ele conţin savoarea unei sublime măreţii.

A real taste of awesome.

 ~*~

Închei aici a doua parte şi vă pregătesc pentru a treia nişte piese uşor diferite ca factură, cu mai multe componente suave sau corale, precum: Only Time şi The River Sings (de Enya), Ameno sau Divano (de Era), The Voice şi Walking in the Air (de Celtic Woman), piese ale grupului Gregorian (Before the Dawn sau adaptările în stil coral după numeroase melodii vestite, vezi Lady in Black). Un alt recent favorit personal, grupul Lesiem, cu recomandarea de a da măcar o şansă melodiei Fundamentum, completându-se apoi cu Liberta şi Britannia.

by Anca-Raluca Sandu

Tags: , , , , , , , , , , , , , , ,

One Response to Savoarea sublimei măreţii – 2

  1. Răsplata binemeritată | eLitere on December 22, 2014 at 6:27 pm

    […] Savoarea sublimei măreţii – 2 December 22, 2014 […]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *