Ce rezerve putem avea faţă de universalizarea unui instrument informaţional?
În momentul în care o persoană dă formă unui intrument informaţional, va avea mereu grijă ca acesta să ofere informaţii corecte. Un grup restrâns de specialişti (sau de oameni cu adevărat interesaţi) dintr-un anumit domeniu îşi va da tot interesul să se asigure că informaţia vehiculată este adevărată şi poate fi folosită cu încredere de oricine. Nu acelaşi lucru se poate spune despre universalizarea acestor instrumente informaţionale, care aduce cu sine anumite dezavantaje:
– dacă prea mulţi oameni au posibilitatea de a edita informaţia care apare online (pe site-uri precum Wikipedia, de exemplu), aceasta îşi pierde din valoare deoarece nu va mai fi atent selectată şi verificată de persoane avizate, ajungând astfel să fie prezentată cu erori, scoasă din context şi nestructurată.
– există mereu riscul de a fi manipulat dacă un instrument informaţional este utilizat de persoane cu un grad ridicat de influenţă ce va fi folosită în scopuri personale. Universalizarea poate duce la manipularea modului în care cineva gândeşte, dându-i impresia că a găsit toate informaţiile de care avea nevoie şi nu trebuie să mai verifice sursele sau să ia în considerare impactul asupra lui.
– universalizarea instrumentelor informaţionale afectează creativitatea şi încurajează plagiatul. În momentul în care informaţiile sunt oferite de-a gata pe site-uri unde poate posta materiale oricine doreşte, utilizatorii (de exemplu, elevii) vor considera că este mai uşor să folosească un copy-paste pentru a termina treaba mai repede, decât să dezvolte propriile idei. Astfel, se ajunge la vehicularea unor clişee, la învăţarea mecanică a unor noţiuni ce ar putea fi greşite. Există riscul să fie considerate corecte doar pentru că apar pe un anumit site (cum ar fi unul pentru eseuri), fără ca cineva să-şi pună problema că informaţia poate proveni şi de la un copil, nu de la un specialist într-un anumit domeniu.
Image source: LittlePawz
by Elena Atudosiei
